Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei a
lansat Studiul național privind situația copiilor aflați în dificultate și a
copiilor ai căror părinți sunt plecați peste hotare.
La eveniment a participat dna Valentina Buliga, ministrul Muncii, Protecției
Sociale și Familiei, dl Dirk Schuebel, șeful Delegației Uniunii Europene în țara
noastră, precum și partenerii de implementare, reprezentanţii autorităţilor
publice din toate raioanele, reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale şi a
societăţii civile.
Situaţia copiilor aflaţi în dificultate şi a copiilor ai căror
părinţi sunt plecaţi peste hotare este prezentată în acest studiu naţional de
amploare realizat la iniţiativa Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi
Familie al Republicii Moldova şi în colaborare cu Universitatea de Stat din
Moldova în perioada aprilie-iulie 2012.
”Copiii sunt cei care vor asigura viitorul Republicii Moldova,
în acelaşi timp, ei reprezintă una dintre păturile cele mai vulnerabile ale
populaţiei care necesită asistenţă şi protecţie complexă din partea familiei,
comunităţii şi a statului”, a menționat dna ministru.
Pentru a cunoaşte necesităţile copiilor din Republica Moldova a fost realizat studiul naţional cantitativ realizat în fiecare localitate de către cei cca 1100 asistenţi sociali comunitari.
În cadrul studiului au fost evaluaţi 168081 de copiii în dificultate din 65534 de gospodării din Moldova. Dintre aceşti copii, 62811 (37,4%) sunt în dificultate din diverse motive, iar 105270 (62,6%) sunt copii cu un părinte sau ambii părinţi plecaţi peste hotare.
La momentul vizitei asistentului social, 36,3% dintre copii locuiau cu mama, 33,6% - cu ambii părinţi şi 7,4% doar cu tata, ceilalţi - 22,7% dintre copii se aflau: în grija buneilor (17,5%), fraţilor/surorilor cu vârsta de peste 18 ani (1,2%), unchi, mătuși (3,2%), persoanelor străine sau locuiau singuri. Din totalul celor 38281 de copii care nu locuiau cu părinţii – 14,8% (5594) aveau instituită tutela/curatela ca formă de protecţie şi reprezentare legală. Mai frecvent, deţin tutela/curatela copiii în dificultate – 47 la sută, în comparaţie cu copiii la care părinţii sunt plecaţi peste hotare – 12 la sută. Instituie tutelă asupra copiilor, în special, migranţii spre ţările Europei de Vest şi alte ţări ale lumii, în comparaţie cu migranţii spre Federaţia Rusă şi ţările CSI.
Evaluarea situaţiei emoţionale şi psihologice a copiilor relevă că 3,6% dintre copiii din familiile în dificultate şi 1,1% dintre cei din familiile cu migranţi se află în relaţii tensionate cu îngrijitorii. 38,4% dintre copiii din familiile cu migranţi şi 46,7% din familiile în dificultate au relatat că, în căminul familial în care se află, este prezentă violenţa verbală (strigătele), iar 11,1% şi 18,8% au evidenţiat şi prezenţa violenţei fizice (loviturilor). Grupurile de prieteni, semeni sunt cele în care se propagă violenţa: 15,5% dintre copiii din familiile cu migranţi şi 19,0% dintre cele în dificultate au declarat că sunt batjocoriţi şi 3,1% şi 5,0% sunt bătuţi în cadrul acestora. O parte dintre copii au declarat că fumează (3,8% dintre cei cu părinţi migranţi şi 4,6% din familiile în dificultate), consumă alcool (3,7% şi 4,2% respectiv) sau droguri (sub 1% în ambele categorii de copii), iar 2 la sută dintre copiii din familiile în dificultate şi 1 la sută din cele cu migranţi au relatat că nu au nici un prieten, fiind supuşi într-o măsură mai mare singurătăţii, fiind lipsiţi de ataşament, ajutor şi sfaturi din partea acestora.
89,3% dintre mame comunică cu copiii prin intermediul telefonului mobil şi 50,5% prin intermediul computerului (cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână). Taţii preferă telefonul mobil în procesul de comunicare – 90,2% comunică prin intermediul acestuia şi 35,1% prin intermediul computerului (cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână).
Majoritatea copiilor intervievaţi sunt încadrați în instituţiile de învăţământ. Cauzele neîncadrării în instituțiile preșcolare de educație fiind, de obicei legate de lipsa instituţiei preşcolare în localitate sau lipsa locurilor în cadrul acesteia. Copiii din familiile în dificultate lipsesc de la şcoală mai frecvent decât cei din familiile cu migranţi.
Datele colectate de către asistenţii sociali relevă necesitatea direcţionării şi oferirii serviciilor sociale pentru 34,8% dintre copii din familiile cu migranţi şi 56,5% dintre copii apreciaţi ca fiind în dificultate. Principalele grupuri aflate în situaţii de risc sunt cele în care copiii locuiesc singuri, copiii care au demonstrează unele comportamente deviante (consumă alcool, droguri, sunt violenţi etc.), copiii care muncesc pentru a câştiga bani, copiii izolați social.
Pentru a cunoaşte necesităţile copiilor din Republica Moldova a fost realizat studiul naţional cantitativ realizat în fiecare localitate de către cei cca 1100 asistenţi sociali comunitari.
În cadrul studiului au fost evaluaţi 168081 de copiii în dificultate din 65534 de gospodării din Moldova. Dintre aceşti copii, 62811 (37,4%) sunt în dificultate din diverse motive, iar 105270 (62,6%) sunt copii cu un părinte sau ambii părinţi plecaţi peste hotare.
La momentul vizitei asistentului social, 36,3% dintre copii locuiau cu mama, 33,6% - cu ambii părinţi şi 7,4% doar cu tata, ceilalţi - 22,7% dintre copii se aflau: în grija buneilor (17,5%), fraţilor/surorilor cu vârsta de peste 18 ani (1,2%), unchi, mătuși (3,2%), persoanelor străine sau locuiau singuri. Din totalul celor 38281 de copii care nu locuiau cu părinţii – 14,8% (5594) aveau instituită tutela/curatela ca formă de protecţie şi reprezentare legală. Mai frecvent, deţin tutela/curatela copiii în dificultate – 47 la sută, în comparaţie cu copiii la care părinţii sunt plecaţi peste hotare – 12 la sută. Instituie tutelă asupra copiilor, în special, migranţii spre ţările Europei de Vest şi alte ţări ale lumii, în comparaţie cu migranţii spre Federaţia Rusă şi ţările CSI.
Evaluarea situaţiei emoţionale şi psihologice a copiilor relevă că 3,6% dintre copiii din familiile în dificultate şi 1,1% dintre cei din familiile cu migranţi se află în relaţii tensionate cu îngrijitorii. 38,4% dintre copiii din familiile cu migranţi şi 46,7% din familiile în dificultate au relatat că, în căminul familial în care se află, este prezentă violenţa verbală (strigătele), iar 11,1% şi 18,8% au evidenţiat şi prezenţa violenţei fizice (loviturilor). Grupurile de prieteni, semeni sunt cele în care se propagă violenţa: 15,5% dintre copiii din familiile cu migranţi şi 19,0% dintre cele în dificultate au declarat că sunt batjocoriţi şi 3,1% şi 5,0% sunt bătuţi în cadrul acestora. O parte dintre copii au declarat că fumează (3,8% dintre cei cu părinţi migranţi şi 4,6% din familiile în dificultate), consumă alcool (3,7% şi 4,2% respectiv) sau droguri (sub 1% în ambele categorii de copii), iar 2 la sută dintre copiii din familiile în dificultate şi 1 la sută din cele cu migranţi au relatat că nu au nici un prieten, fiind supuşi într-o măsură mai mare singurătăţii, fiind lipsiţi de ataşament, ajutor şi sfaturi din partea acestora.
89,3% dintre mame comunică cu copiii prin intermediul telefonului mobil şi 50,5% prin intermediul computerului (cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână). Taţii preferă telefonul mobil în procesul de comunicare – 90,2% comunică prin intermediul acestuia şi 35,1% prin intermediul computerului (cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână).
Majoritatea copiilor intervievaţi sunt încadrați în instituţiile de învăţământ. Cauzele neîncadrării în instituțiile preșcolare de educație fiind, de obicei legate de lipsa instituţiei preşcolare în localitate sau lipsa locurilor în cadrul acesteia. Copiii din familiile în dificultate lipsesc de la şcoală mai frecvent decât cei din familiile cu migranţi.
Datele colectate de către asistenţii sociali relevă necesitatea direcţionării şi oferirii serviciilor sociale pentru 34,8% dintre copii din familiile cu migranţi şi 56,5% dintre copii apreciaţi ca fiind în dificultate. Principalele grupuri aflate în situaţii de risc sunt cele în care copiii locuiesc singuri, copiii care au demonstrează unele comportamente deviante (consumă alcool, droguri, sunt violenţi etc.), copiii care muncesc pentru a câştiga bani, copiii izolați social.
Studiul a fost realizat la iniţiativa Ministerului Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova (în cadrul proiectului
„Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra copiilor şi familiilor rămase
în ţară”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de
Ministerul Muncii şi Politicilor Sociale al Italiei în parteneriat cu MMPSF şi
OIM Moldova) în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova (în cadrul
proiectului „Suport la Planul Naţional de Acţiuni cu privire la protecţia
copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în rezultatul migraţiei”, finanţat de
Agenţia Cehă pentru Dezvoltare prin intermediul Caritas Republica Cehă).
http://www.mpsfc.gov.md/md/newslst/1211/1/5194/
